Ecoamicii

- Poluare fizică
- Poluare biologică
- Poluare chimică

CE E POLUAREA MEDIULUI ?
O definitie atotcuprinzãtoare nu putem afirma cã existã încã, desi în decursul timpului, s-au dat multe, cea  mai completã dintre toate fiind consideratã cea formulatã de CONFERINTA  MONDIALà a O.N.U. asupra mediului si anume: modificarea componentilor naturali sau prezenta unor componente strãine, ca urmare a actiunii  omului si care în lumina cunotintelor noastre   actuale provoacã prin natura lor , prin concentratia în care se gãsesc si prin timpul cât actioneazã, efecte nocive asupra sãnãtãtii , creeazã disconfort sau impieteazã  asupra  diferitelor utilizãri ale mediului la care acesta putea servi  în forma sa anterioarã (STOCKHOLM-1972).
Termenul de mediu este extrem de cuprinzãtor. În sensul larg reprezintã ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei. Notiunea de mediu include hidrosfera, litosfera, atmosfera, biosfera si orice altã zonã care poate afecta desfãsurarea normalã a vietii.
Cunoastem avantajele industrializãrii, urbanizãrii si modernizarea transportului cu mijloace tehnice cât mai rapide, dar mai putin suntem interesati sã cunoastem si factorii de risc. Se impune o folosire rationalã  a acestora, o limitare a folosirii acestora si o diminuare a efectelor biologice printr-un studiu sistematic interdisciplinar.
Poluarea apei si aerului sunt formele cele mai grave ale poluãrii si cele mai evidente prin efectele lor. Date ale prezentului privind starea apelor impun luciditatea din care sã decurgã necesitatea unei gospodãriri mai inteligente a capitalului inepuizabil, dar ireversibil degradabil, capitalul – apã.
Industria care „restituie” râurilor apele degradate contamineazã restul apelor, fiecare metru cub de apã uzatã fãcând inutilizabil cel puþin alti zeci de metri
cubi de apã sãnãtoasã, proportia aceasta fiind dublã în cazul folosirii substantelor chimice.
La grija omului fatã de om trebuie adãugatã grija fatã de mediul în care trãim. Trebuie fãcutã o propagandã sistematicã pentru pãstrarea nealteratã a mediului ambiant în conditiile dezvoltãrii intensive a tehnicii, stiintei si industriei, pentru formarea comportamentului adecvat al oamenilor de astãzi si de mâine.
             Încã nu cunoastem toate actiunile nocive ale diferitelor concentratii sau doze de substante chimice folosite pânã la cele maxim admisibile asupra speciei. Trebuie fãcutã o propagandã pentru cunoasterea mecanismului poluãrii, a surselor si continutului de poluanti chimici, sonori, radioactivi, a consecinþelor poluãrii si gãsirea metodelor de combatere. Ne-am pus vreodatã întrebãri legate de reactia inversã a modificãrilor calitãtii mediului asupra vietii omului? Cunoastem cã actiunea de defrisare a pãdurilor fãcutã pentru dezvoltarea intensivã a agriculturii duce la modificarea efectului de serã, la modificarea circulatiei curentilor de aer care primenesc aerul din naturã.

      În contrast cu factorii poluanti din mediu care meritã o tratare specialã pentru a fi eliminati , existã însã si substante, numite biodegradabile, care nu polueazã natura. Un produs este numit biodegradabil atunci când se transformã, se descompune si se eliminã în mod natural. Resturile de mâncare, hârtie si materialele de origine vegetalã sau animalã, cum sunt bumbacul sau lâna, sunt biodegradabile. În schimb , numeroase materiale plastice nu sunt. Rezistente la uzurã, la rupere si la actiuni chimice, ele formeazã depozite dupã utilizare. Pentru aceste materiale , chimistii  au inventat metode de reciclare. Unele materiale plastice sunt rupte în bucãti si folosite apoi la fabricarea aglomeratelor, a materialelor de constructie sau pentru asfaltarea drumurilor. Alte materiale plastice, care nu degajeazã gaze nocive, sunt arse si folosite la încãlzitul urban. Cu toate acestea, în viitor se încearcã punerea la punct a unor materiale biodegradabile, care sã se descompunã tot atât de natural ca si lemnul. Dacã omenirea ar rãmâne în stadiul actual de dezvoltare, ea ar fi nevoitã sã-si semneze actul de deces peste aproximativ 200 de ani. Asa cã este foarte important sã stim mai multe despre poluare si despre felul în care aceasta actioneazã asupra sãnãtãtii noastre. Trebuie sã stim sã ne apãrãm pãmântul, cãci el este pe zi ce trece mai poluat.
Poluarea poate fi de douã tipuri:
1) poluarea naturalã
2) poluarea artificialã
          1. Poluarea naturalã - are importantã secundarã în conditiile în care aportul de poluanti devine tot mai mare.
a) eruptiile vulcanice eliminã gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de vânt si curentii de aer.
b) Eroziunea solului, eolianã sau cauzatã de ploi, este cu atât mai intensã cu cât solul este lipsit de vegetatie, în pantã sau într-o zonã cu retea hidrograficã bogatã.
c) Reziduurile vegetale si animale degajã în urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care sã influenteze negativ sãnãtatea populatiei umane.
           2. Poluarea artificialã
Initial produsele poluante erau de naturã organicã si usor biodegradate de bacterii si ciuperci. Pe mãsura dezvoltãrii industriale si exploziei demografice au apãrut deseuri bionedegradabile, pentru care nu existã în naturã enzime capabile sã le descompunã.
• poluarea artificiala este de natura: fizicã (sonorã, radioactivã, termicã), chimicã, biologicã [agenti patogeni (virusuri, bacterii, fungi)].
• dupã mediul în care actioneazã: a aerului, solului, apei.
Trebuie, deci sã învãtãm sã ne protejãm mediul , atât pentru sãnãtatea noastrã, cât si pentru sãnãtatea a ceea ne înconjoarã, pentru cã AVEM UN SINGUR PÃMÂNT!

         Având în vedere cã în ultimul timp gradul de poluare creste vertiginos în împrejurimile orasului Petrila din neglijenta noastrã a tuturor prin aruncarea la întâmplare a ambalajelor si resturilor alimentare atunci când vizitãm zonele turistice, la nivelul scolii noastre fiinteazã cercul de ecologie ECO-AMICII.
 
Acest cerc este coordonat de domnii profesori Chinta Radu si Solomei Ilie, are ca obiectiv primordial ecologizarea zonelor turistice din împrejurimile orasului nostru. Vã rugãm sã fiti constienti cã mediul înconjurãtor apartine tuturor si toti trebuie sã avem grijã de el ca si noi sã ne simtim bine. Trebuie sã ne implicãm cu totii pentru educarea si constientizarea semenilor nostri de a pãstra mediul cât mai curat pentru binele nostru a tuturor.